26
2014 Septembrie
↑ PRINT VERSION    |    ↓ SAVE AS PDF         A | A
Începutul procesului lui Alexandru Vișinescu
GALERIE FOTO 1

Miercuri, 24 septembrie 2014, la Curtea de Apel București a început procesul lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii Râmnicu-Sărat în perioada 1956-1963. Acțiunea a început în urma unei sesizări făcută de Institul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), iar Vișinescu este acuzat de infracțiuni contra umanității.

Bătrânul în vârstă de 88 de ani s-a prezent în sală de judecată însoțit de câteva rude și de avocatul său. La această înfățișare, soția generalui Ion Eremia, unul dintre cei încarcerați la Râmnicu-Sărat în perioada în care Vișinescu era la conducerea penitenciarului unde a instituit un regim de teroare și înfometare, s-a constituit în parte civilă, cerând daune morale și materiale în valoare de 100.000 de euro. Apărarea a avut o singură obiecție, legată de încadrarea generalului Eremia în structurile RPR, sugerând că acesta din urmă nu ar fi fost doar o victimă a regimului. Însă „Vișinescu este incriminat pentru tratamentele aplicate deținuților politici în penitenciar, indiferent de coloratura lor politică sau de afilierea instituțională precedentă”, după cum subliniază Constantin Vasilescu, prezent în sală la prima înfățișare a procesului. 

Următorul termen al procesului a fost stabilit pe 22 octombrie 2014, la ora 10:00.

 

 

ÎNSEMNĂRI DE LA PROCESUL LUI ALEXANDRU VIȘINESCU

 

Ieri, la ora 9, a început la Curtea de Apel București procesul lui Alexandru Vișinescu. Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat a fost trimis în judecată în urma unei sesizări penale depuse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

 

Las deoparte aspectele care țin de pregătirea speței și de încadrare, pe care am să le tratez într-un articol separat, și zăbovesc un pic asupra desfășurării acestei prime înfățișări și asupra atmosferei din sală. Surprinzător pentru mulți, Vișinescu s-a prezentat chiar de la debut. Însoțit de două, trei rubedenii și reprezentat de avocatul său, fostul comandant a luat loc în a doua bancă din rândul din dreapta, scuturat ca de un început de Parkinson. Intrând un pic mai târziu, m-am pomenit fără să vreau suflând în ceafa lui.

Termenul a fost, în linii mari, destul de arid reprezentând o etapă pregătitoare pentru ceea ce va urma. Înfățișarea a consemnat constituirea unei părți civile, în persoana soției generalului Ion Eremia, unul dintre cei închiși la Râmnicu Sărat, autor al unui volum de contestare a realităților comuniste („Gulliver în țara minciunilor”). Invocând precaritatea sănătății la ieșirea din detenție (printre altele, doamna Eremia a susținut că la eliberare soțul său avea 30 de kilograme), costurile tratamentelor și operațiilor ulterioare, dar și problemele provocate familiei de trecutul „pătat” al generalului, soția sa a solicitat despăgubiri morale și materiale în valoare de o sută de mii de euro. E mult, e puțin, e îndreptățit? Aprecierile rămân la latitudinea fiecăruia din noi, iar decizia finală aparține tribunalului. În orice caz, consemnarea solicitărilor doamnei Eremia a fost fragmentată de mai multe intervenții ale judecătoarei, menite a determina respectarea procedurilor din sala de judecată.

La cele de mai sus apărarea a avut o singură interogație. Insidioasă, aceasta solicita doamnei Eremia să spună în fața instanței „până la ce dată generalul Eremia a făcut parte din structurile RPR?”. Încercând să semnaleze că fostul deținut ar fi fost inițial parte integrantă din sistem, întrebarea este totuși lipsită de relevanță. Vișinescu este incriminat pentru tratamentele aplicate deținuților politici în penitenciar, indiferent de coloratura lor politică sau de afilierea instituțională precedentă. În treacăt fie spus, atunci când se amintește de victimele de la Râmnicu Sărat abordarea este una care are de-a face mai degrabă cu corectitudinea politică, decât cu onestitatea profesională. Fiindcă în afară de foști membri ai PNȚ, la Râmnicu Sărat au fost închiși și membri ai aparatului de stat din timpul celui de-al doilea război mondial (Constantin Pantazi, Ion Petrovici, Gheorghe Jienescu, Nicolae Dragomir etc), dar și comuniști căzuți în dizgrație (Vasile Luca, Alexandru Iacob) sau angajați ai instituțiilor RPR surprinși că sprijineau activități împotriva regimului (Valentin Cristea).

 

Continuarea pe blogul colaboratorului nostru, Constantin Vasilescu.

Foto: AP

Miercuri, 24 septembrie 2014, la Curtea de Apel București a început procesul lui Alexandru Vișinescu, fost comandant al închisorii Râmnicu-Sărat în perioada 1956-1963. Acțiunea a început în urma unei sesizări făcută de Institul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), iar Vișinescu este acuzat de infracțiuni contra umanității.

Bătrânul în vârstă de 88 de ani s-a prezent în sală de judecată însoțit de câteva rude și de avocatul său. La această înfățișare, soția generalui Ion Eremia, unul dintre cei încarcerați la Râmnicu-Sărat în perioada în care Vișinescu era la conducerea penitenciarului unde a instituit un regim de teroare și înfometare, s-a constituit în parte civilă, cerând daune morale și materiale în valoare de 100.000 de euro. Apărarea a avut o singură obiecție, legată de încadrarea generalului Eremia în structurile RPR, sugerând că acesta din urmă nu ar fi fost doar o victimă a regimului. Însă „Vișinescu este incriminat pentru tratamentele aplicate deținuților politici în penitenciar, indiferent de coloratura lor politică sau de afilierea instituțională precedentă”, după cum subliniază Constantin Vasilescu, prezent în sală la prima înfățișare a procesului. 

Următorul termen al procesului a fost stabilit pe 22 octombrie 2014, la ora 10:00.

 

 

ÎNSEMNĂRI DE LA PROCESUL LUI ALEXANDRU VIȘINESCU

 

Ieri, la ora 9, a început la Curtea de Apel București procesul lui Alexandru Vișinescu. Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat a fost trimis în judecată în urma unei sesizări penale depuse de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.

 

Las deoparte aspectele care țin de pregătirea speței și de încadrare, pe care am să le tratez într-un articol separat, și zăbovesc un pic asupra desfășurării acestei prime înfățișări și asupra atmosferei din sală. Surprinzător pentru mulți, Vișinescu s-a prezentat chiar de la debut. Însoțit de două, trei rubedenii și reprezentat de avocatul său, fostul comandant a luat loc în a doua bancă din rândul din dreapta, scuturat ca de un început de Parkinson. Intrând un pic mai târziu, m-am pomenit fără să vreau suflând în ceafa lui.

Termenul a fost, în linii mari, destul de arid reprezentând o etapă pregătitoare pentru ceea ce va urma. Înfățișarea a consemnat constituirea unei părți civile, în persoana soției generalului Ion Eremia, unul dintre cei închiși la Râmnicu Sărat, autor al unui volum de contestare a realităților comuniste („Gulliver în țara minciunilor”). Invocând precaritatea sănătății la ieșirea din detenție (printre altele, doamna Eremia a susținut că la eliberare soțul său avea 30 de kilograme), costurile tratamentelor și operațiilor ulterioare, dar și problemele provocate familiei de trecutul „pătat” al generalului, soția sa a solicitat despăgubiri morale și materiale în valoare de o sută de mii de euro. E mult, e puțin, e îndreptățit? Aprecierile rămân la latitudinea fiecăruia din noi, iar decizia finală aparține tribunalului. În orice caz, consemnarea solicitărilor doamnei Eremia a fost fragmentată de mai multe intervenții ale judecătoarei, menite a determina respectarea procedurilor din sala de judecată.

La cele de mai sus apărarea a avut o singură interogație. Insidioasă, aceasta solicita doamnei Eremia să spună în fața instanței „până la ce dată generalul Eremia a făcut parte din structurile RPR?”. Încercând să semnaleze că fostul deținut ar fi fost inițial parte integrantă din sistem, întrebarea este totuși lipsită de relevanță. Vișinescu este incriminat pentru tratamentele aplicate deținuților politici în penitenciar, indiferent de coloratura lor politică sau de afilierea instituțională precedentă. În treacăt fie spus, atunci când se amintește de victimele de la Râmnicu Sărat abordarea este una care are de-a face mai degrabă cu corectitudinea politică, decât cu onestitatea profesională. Fiindcă în afară de foști membri ai PNȚ, la Râmnicu Sărat au fost închiși și membri ai aparatului de stat din timpul celui de-al doilea război mondial (Constantin Pantazi, Ion Petrovici, Gheorghe Jienescu, Nicolae Dragomir etc), dar și comuniști căzuți în dizgrație (Vasile Luca, Alexandru Iacob) sau angajați ai instituțiilor RPR surprinși că sprijineau activități împotriva regimului (Valentin Cristea).

 

Continuarea pe blogul colaboratorului nostru, Constantin Vasilescu.

Foto: AP

SONDAJUL CSIC

Cum ați caracteriza Legea nr. 217/2015 (anti-legionară)?

EVENIMENTE
D L M M J V S
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
30
 
31
 
 
 
 
 
eveniment CSIC
alte evenimente